• se va interzice deplasara pietonilor pe parcursul stropirii
• se va evita parcarea si stationarea mijloacelor de transport pe partile carosabile pentru a nu stanjeni desfasurarea lucrarilor dar si pentru ca substantele pentru protectie a plantelor utilizate pentru combatere sunt corrosive.
• daca se efectueaza tratamente in parcuri sau spatii publice se vor lua masurile de siguranta pentru protejarea populatiei, prin izolarea zonei unde se executa tratamentul si apoi instalarea de placute avertizatoare, care sa mentioneze ca s-au folosit substante toxice.
• pentru ca tratamentul sa fie cat mai eficient se recomanda folosirea atomizoarelor care asigura patrunderea substantelor in tufele de Buxus.
• se va avea in vedere protectia familiilor de albine, impotriva intoxicatiilor cu produse de protectie a plantelor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. De asemenea se vor lua masuri ce se impun pentru protectia mediului inconjurator. Se vor respecta cu strictete normele de lucru cu produse de protectie a plantelor, cele de securitatea muncii si protectia animalelor.

Cele mai cunoscute si iubite flori de primavara sunt ghioceii, lalelele, zambilele, narcisele, primulele, brandusele.  Mai putin cunoscut este faptul ca toate aceste specii sunt cultivate si cresc foarte bine in ghivece de dimensiuni mici: 7, 9, 10, 12cm diametru. Adica un ghiveci usor, putin voluminos cu  5-6 -7 bulbi, in functie de specie, care produc cam tot atatea flori cat intr-un buchet frumos. Florile in ghivece si aranjamentele de flori cu radacina sunt rar folosite la noi iar frumusetea si avantajele lor putin exploatate.

Atunci cand le oferim, florile in ghivece  pot fi la fel de elegante si delicate ca florile taiate. Exista multe posibilitati de a le ambala creativ, astfel incat florile in ghiveci sa arate minunat. In plus, florile cu radacina raman inflorite mult timp, unele specii avand chiar mai multe perioade de inflorire pe an.

Daca le ingrijiti corespunzator, va puteti bucura de florile in ghiveci de la un an la altul iar ghivecele pot fi accente inspirate de decor. Ghivecele de plastic(de productie) pot fi imbracate in hartie, material textil, sfoara, tapet sau puteti aseza ghivecele de plastic in ghivece decorative de metal, ceramica, lut, cosuri, suporturi din lemn. In ghivecele decorative se poate pune apa astfel incat planta sa absorba treptat apa de care are nevoie.

Astfel, am pregatit pentru primavara o selectie de plante in ghivece, aranjamente de plante cu radacina, bulbi de flori si plicuri cu seminte. Toate au o poveste si vin cu ambalaje discrete si inspirate, care sa puna in evidenta frumusetea naturala a plantelor. Si cum in luna februarie sarbatorim dragostea iar  florile sunt din totdeauna o frumoasa declaratie de drag si iubire, toate florile noaste spun in aceasta luna o poveste de iubire.

Exista o multitudine de specii de flori care cresc bine in ghivece si infloresc frumos chiar si in interior. Daca sunteti printre cei care au incercat exercitiul de a planta bulbi in ghivece si a cultiva flori decorative, stiti ca poate fi foarte simplu daca aveti informatiile corecte. Cu putina rabdare, rezultatele sunt spectaculoase iar bucuria florilor crescute si inflorite din mana noastra, ii surprinde chiar si pe cei mai putin pasionati de plante si gradinarit.

Va invitam sa incercati si sa alegeti dintr-o selectie de bulbi de flori ce pot fi plantati atat in ghivece in interior cat si in gradina: Ranunculus(Ranunculus Asiaticus), Trifoi cu 4 foi( Oxalis Iron Cross), Gladiole, Frezii(Freesia Single Mix), Dalii( Dahlia Variabilis), Crini( Lilium Candindum), Cale( Zantedeschia Aethiopica), Gladioulus Hibridus. In functie de specie puteti planta acesti bulbi in perioada februarie-mai si asteptati florile sa apara in iunie-septembrie.

Si daca nu stiti cum sa transformati bulbii de flori intr-o poveste romantica, clipul de mai jos sigur o sa va inspire!

Selectia de plicuri de seminte de flori cuprinde: flori de “Nu ma uita”, Floarea Soarelui, Flori de Piatra, Flori de Paie sau flori vesnice(Imortele), Lavanda, Floarea Miresei, mix-uri de flori.

Toate aceste speciii de plante in ghivece, plicuri cu seminte si bulbi de flori, vor face parte si din colectia de marturii pentru nunti de anul acesta.

Kit-urile de plantat contin un ghiveci colorat, o punguta de pamant, un plic de seminte sau bulbi de flori si fac tot procesul mult mai simplu. Asezam pamantul in ghiveci, presaram semintele,  adaugam putina apa, putina iubire… si asta e reteta pentru flori frumoase crescute sub ochii nostri.

Va aseptam la Galeriile Dalles in perioada 7-14 februarie si 24 februarie-8 martie cu mai multe informatii, inspiratie si flori frumoase!

Plantele oferite ca martuii pentru nunta, botez si alte evenimentele fericite, pot fi un simbol frumos al vietii , un cadou eco, original si chiar o speranta pentru un viitor mai “verde”.

Cum facem ca aceste mici plante sa traiasca si sa creasca cat mai armonios?

• Alegeti un ghiveci mai mare si de preferat un pamant bun, in functie de specie (pentru conifere, pentru plante cu flori, pentru plante suculente, etc).
• Scoateti planta din ghiveciul existent, fara a sfarama balotul de pamant. Asezati planta in noul ghiveci si completati cu pamant. Presati bine pamantul in jurul radacinii si nu ingropati planta mai adanc decat a fost plantata initial.
• Asezati ghiveciul intr-o zona cu cat mai multa lumina naturala. Udati o data la 2-3 zile in functie de cat de repede se usuca pamantul. Puteti citi si alte sfaturi de intretinere care se aplica plantelor in ghivece tinute in interior.

Transplantarea in pamant a plantelor la ghiveci, se poate face in orice perioada a anului, exceptand lunile cu temperaturi foarte scazute cand pamantul este inghetat. Se procedeaza astfel:

• Sapati o gropa cu cativa centimetri mai mare decat ghiveciul plantei, pentru a putea introduce balotul de pamant cu usurinta. Presarati un strat de 5-6 centimetri de pamant afanat, fertil, la baza gropii.
• Asezati balotul de pamant in groapa fara a acoperi planta mai mult decat a fost ingropata initial, fara a ingropa parti din tulpina sau frunze. Acoperiti spatiile ramase cu pamant, batatorind treptat si foarte bine in jurul radacinii, pentru a impiedica patrunderea aerului.
• In primul an de la plantare, este necesar sa udati cu reguaritate plantele, in general o data la 1 saptamana sau chiar o data la doua-trei zile, in perioadele secetoase si de canicula.
• Speciile de Molid, Brad, Pin, Larice, se adapteaza in general in orice tip de sol si rezista foarte bine iernilor geroase de la noi, fara a avea nevoie de protectie impotriva inghetului.

Instructiuni complete pentru sadirea plantelor aflate in ghivece, gasiti aici.

Rata de prindere pentru plantele cultivate in ghivece, este de peste 95%, daca plantele sunt udate cu regularitate. Daca nu locuiti la casa si nu aveti o gradina, puteti planta marturiile primite in parcul din apropierea casei sau in spatiul verde de langa bloc.

Planteaza o amintire!

Fie ca alegeti sa pastrati plantele in ghivece sau sa le saditi, ingrijiti cu atentie acesti mici copacei. Sunt amintirea vie a evenimentului la care ati fost martori si vor deveni in timp adevarati arbori. Deci nu uitati… o planta creste cu apa, lumina si putina iubire! ☺

Citeste mai mult despre plante marturii pentru nunta, botez!

In acest scop apare frecvent necesitatea aplicarii unor taieri de formare a coroanei, tulpinei si a sistemului radicular, pentru a corespunde scopului pentru care au fost produse aceste plante si in mod direct ne referim la cel ornamental.
O planta lemnoasa este alcatuita din tulpina (partea aeriana, supraterana) si radacina (partea subterana). Tulpina la randul ei se imparte in:

• trunchi – portiunea cuprinsa intre colet si prima ramura;
• coroana – ansamblul ramurilor de la limita superioara a tulpinii si pana la varf;
• axul tulpinii -prelungirea trunchiului in coroana;
• sageata – ramura de prelungire a axului;

Operatiunile tehnice de formare a trunchiului si coroanei se aplica la anumite categorii de plante ornamentale lemnoase. Aceste operatiuni se fac diferentiat in functie de:

• portul fiecarei specii in parte;
• de modul de amplasare al plantei in cadrul spatiului verde realizat: solitar, in grupuri sau garduri vii;

In cazul puietilor ornamentali folositi in spatiile verzi, taierile de formare a trunchiului si coroanei constituie o practica obisnuita, necesara si deosebit de importanta.

Asa a aparut si arta TOPIARY, ce poate fi definita ca practica horticola de a aranja plantele ornamentale prin operatiuni de tundere/taiere si formare, cu scopul de a crea si mentine forme, geometrice bine definite ( cub, piramida, sfera etc) sau fanteziste. Topiary cuprinde o serie de tehnici de sculptura vie, iar originea acestei arte se trage din vremurile antice romane si grecesti, dezvoltându-se de-a lungul timpului pe toate continentele si fiind practicata din ce in ce mai mult, in special in cadrul gradinilor formale.

Marimea si densitatea coroanei, inaltimea trunghiului, sunt caracteristi ale plantelor impuse in general de scopul urmarit. Cel mai adesea scopul dorit este efectul decorativ in spatiile verzi si inflorirea bogata la speciile cu flori. Aceste caracteristici nu pot fi obtinute decat prin taieri de formare incepute inca din pepiniere si adeseori continuate dupa plantare.

Prin selectarea ramurilor si prin reglarea cresterii lor se pot obtine forme care sa difere uneori complet de habitusul (infatisarea, aspectul exterior) natural al speciei  si care sa satisfaca cat mai deplin preferintele noastre estetice, ca in imaginea de mai jos.

Taierile de formare necesare pentru pozitionarea ramurilor, stimularea sau atenuarea cresterii lor, indesirea sau rarirea coroanei etc. se aplica avand in vedere legile de crestere ale arborilor si arbustilor. Potrivit acestora, la plantele lemnoase tinere cresterea se manifesta cu cea mai mare vigoare in partea superioara a coroanei si mai ales la ramurile care detin o pozitie vericala sau aproape verticala. Lasate in voie, aceste ramuri se alungesc mult in dauna celor dinspre baza coroanei.

Daca se urmareste sa se obtina o forma globulara, este necesar sa se franeze cresterea activa a ramurilor dinspre varf si sa se stimuleze alungirea celor din treimea mijlocie.

Vigoarea de crestere la o ramura poate fi atenuata prin scurtarea ei mai mult ( uneori repetat ) sau prin aplecarea si ancorarea ei intr-o pozitie mai mult sau mai putin orizontala. Dimpotriva, pentru a stimula alungirea unei ramuri, se taie o portiune mai mica din varf sau se ancoreaza intr-o pozitie apropiata de vertical. In acest fel se procedeaza frecvent pentru reglarea cresterii ramurilor in vederea obtineri unor coroane cu forme estetice, decorative.

Tunderile de intretinere se fac abia dupa ce se indeplinste scopul ornamental urmartit, dupa ce s-a obtinut forma dorita. Tunderile de intretinere se fac in general o data pe an, primavara sau toamna in functie de specie. La acest tip de tundere, ramurile plantelor se taie in general cu o lungime egala cu cresterea din anul respectiv, scopul taierii fiind acela de a mentine forma dorita si de a regenera lastarii de la extremitatile plantei. Astfel planta va avea o corona mai deasa si mai compacta, un aspect mai sanatos si o nuanta de verde mai intensa.

Puteti citi in continuare instructiuni complete pentru taieri/ tunderi la plante de gradina ornamentale, in functie de specie si modul de amplasare in cadrul spatiului verde aflat in ingrijire.

Taieri de primavara, taieri de toamna, cum procedam?

   Operatiunile tehnice de formare a trunchiului  si coroanei se aplica la mai multe categorii de plante ornamentale lemnoase. Taierile de formare si intretinere se fac in functie de caracteristicile fiecarei specii si in functie de modul de amplasare al plantei in cadrul spatiului  verde realizat: solitar, in grupuri  sau garduri vii. 

Cum tundem gardul viu? Taieri/tunderi la garduri vii.

Gardurile vii pot fi realizate din arbusti de foioase sau rasinoase.

Dintre speciile de foioase cele mai intalnite in compozitia gardurilor vii sunt: Buxusul (cismir), Spiraea (cununita), Ligustrum Vulgare (lemnul cainesc), Deutzia, Weigela, Forsythia, Berberis (dracila), Pyraqcanta (catina ormanemntala), Philadelphus (iasomia), Physocarpus, Kerria japonica (Teisor), Potentila, Buddleja (liliacul de vara), Syringa (Liliac), Chaenomeles (gutuiul japonez), Tamarix (catina rosie), Hibiscus, Lavandula (levantica), carpen, fag etc.

Gardurile vii din rasinoase pot fi alcatuite din specii ca: Thuja (tuia), Chamaecyparis (chiparos), Taxus (tisa), Juniperus Stricta (ienupar stricta), Juniperus Skyrochet (ienupar skyrochet ), Molid etc.

Pentru formarea si intretinerea gardurilor vii sunt necesare lucrari de taiere a acestora. In primii trei, patru ani de la plantare, la gardurile vii se aplica taieri pentru obtinerea formelor dorite.

Aceste taieri se fac de regula la gardurile din foioase primavara si toamna, primavara dupa ce a trecut pericolul de inghet (aprilie, mai) si toamna in septembrie, octombrie (cand a trecut arsita din timpul verii).

In primavara ramurile se scurteaza la o lungime de 10-15 cm ( 3-4 muguri), cu aceasta taiere se stimuleaza si indesirea plantelor care alcatuiesc gardul viu, iar  planta isi consolideaza si radacina. Toamna se tund doar varfurile nelignificate ale gardului viu, care ar ingheta in timpul iernii. Aceasta operatiune se executa in primii trei – patru ani in cazul gardurilor vii, in functie de dimensiunile pe care le-au avut plantele initial, la plantare.

Cand gardul s-a indesit, ramurile plantelor se intrepatrund si a ajuns la inaltimea dorita, se executa doar lucrarile de intretinere  ale acestuia. Aceste lucrari constau in tunderea  anuala a gardului viu, mentinindu-se inaltimea sau forma dorita. Tunderea de intretinere include si tunderea pe partile laterale ale acestuia mentinindu-se nu numai inaltimea dorita ci si latimea.

Atentie!

• La  gardurile vii alcatuite din  plante care infloresc primavara devreme (ex: cununita, forsitia, iasomia) taierile de intretinere se vor face dupa inflorire ( daca vreti sa va bucurati de o inflorire bogata a plantelor). La bordurile de levantica in lunile martie –aprilie,  se scurteaza o treime din ramuri pana la partea lignificata.

• La gardurile realizate din rasinoase (inlcusiv conifere), taierile de formare si de intretinere se fac cam o singura data pe an, in luna mai, aceasta nefiind totusi o regula deoarece ritmul de crestere la rasinoase este diferit in functie de specie.

• Coniferele cu forma columnara (tuia smaragd, tuia columna, ienuparul stricta, ienuparul skyrochet, tisa columnara etc), se corecteaza in primii ani doar in cazul unor greseli de crestere semnificative. De regula la acestea cresterile sunt normale si nu se efectueaza nici un fel de taieri/tunderi. Dupa formare se tund plantele cu ajutorul unui foarfece de  taiat gard viu (mecanic sau electic) pentru a stimula indesirea plantelor. Scurtarea anuala a ramurilor se va face daca vrem sa mentinem gardul la o anumita inaltime.

Plante amplasate solitar sau in grupuri

Si in cazul plantelor amplasate soitar sau in grupuri, efectuarea taierilor  de formare cat si de intretinere este neceara, in special la arbustii de foioase.

Tunderi la foioase

In imaginea de mai jos aveti un exemplu pentru taierea de primavara aplicata la un arbore foios de Coleuteria Paniculata amplasat solitar.

In cazul arbustilor de foioase, in  al doilea an de la plantare, pentru a obtine o planta  sanatoasa, cu multe ramuri (o tufa deasa) se aplica tunderi de formare. Toate ramurile plantei se scurteaza de la 10-15 cm de la sol, in vederea indesirii acesteia,  repetandu-se operatiunea si in urmatorii ani  pana la obtinerea unei tufe  sanatoase, cu multe ramuri viguroase.

Exemplu: tunderea in primavara a unei plante de Spiraea – Cununita.

Aceasta operatiune se executa din nou cam o data la 5 ani pentru intinerirea plantei. Aceste taieri  se efectueaza dupa ce a trecut pericolul de inghet, primavara devreme la specii ca:

Buddleja – liliacul de vara; Berberis – dracila ; Cornus – corn; Chaenomeles – gutuiul japonez; Deutzia;  Euonymus – salba moale;  Kerria – teirsor ; Pyracanta – catina ornamentala; Physocarpus; Philadelphus – iasomia; Potentila; Tamarix- catina rosie; Weigela -dervilla etc

Atentie!

In cazul speciilor care infloresc primavara devreme precum Forsythia-forsitia,  Philadelphus – iasomia, Spiraea-cununita, Syringa- liliac, Viburnum- bulgarele de zapada, taierile de formare a coroanei  se fac dupa inflorire.

Nu se fac  taieri la: Hydrangea –hortensie; Rhododendron; Azalea, decat daca au ramuri uscate, varfuri degerate.

Taieri/ tunderi la rasinoase/conifere

Rasinoasele in general necesita taieri de tundere mai rar, intrucat au forme mai regulate. Insa daca tunderea se doreste a fi facuta, aceasta operatiune nu afecteaza in nici un caz cresterea si dezvoltarea lor.

Din contra, daca sunt ramuri care se  dezvolta mai mult,  acestea se scurteaza la  nivelul coronamentului  fara nici o problema. Daca vrem sa le mentinem la o anumita inaltime se scurteaza varfurile plantei la inaltimea dorita. Rasinoasele de talie mare care sunt plantate intr-un spatiu mai mic, se  pot tunde de jur imprejur acest lucru ducand la indesirea coroanei si obtinerea unor forme foarte frumoase.

Aceasta operatiune se poate face la o anumita perioata de timp, 2-3 ani, la majoritatea rasinoaselor fiind chiar indicata intrucat  duce la indesirea coronamentului.

Suporta foarte bine tunderea speciile de Tuia, Ienupar, Chiparos, Tisa, Pin, Larice, Molid, Duglas, Brad. Doar ca, operatiunea, dupa cum s-a mai spus, trebuie facuta dupa trecerea perioadei de inghet si in afara perioadelor de arsita puternica (primavra devreme sau toamna tarziu)

Taieri la plante cataratoare

O alta categorie o reprezinta plantele cataratoare precum: Lonicera – caprifoi;  Hedera – iedera; Champis – luleaua turcului; Wisteria-glicina; Parthenocissus -nvita de canada.

Exemplu: Tunderea unei plante cataratoare de Champis Radicans – Luleaua turcului.

In primii ani acestea trebuie tunse pentru a forma un numar mare de lastari, fiind capabile   sa  acopere  suprafete mari de pergole, garduri etc. Dupa ce au atins dimensiunile dorite se mai tund doar in cazul in care vrem sa le stopam cresterea.

Pont: Folositi parti din tulpinile taiate pentru a forma butasi si a inmulti plantele de foioase prin metoda de inmultire pe cale vegetativa.

Ce se intampla cu gradina in perioada iernii?

Odata cu apropierea iernii si scaderea temeperaturilor, majoritatea plantelor intra in reapus vegetativ.

Sezonul de vegetatie este intervalul de timp in care plantele sunt active si se realizeaza procesul de asimilare a clorofilei, respectiv plantele se afla in una din urmatoarele etape: înmugurirea, înfrunzirea, înflorirea, fructificarea, coacerea, diseminarea semințelor, pierderea aparatului foliar.

Durata sezonului de vegetatie si a etapelor anuale de dezvoltare a plantelor (fenozelor) difera de la o specie la alta si de la un teritoriu la altul in functie de altitudine si latitudine. In general perioada de vegetatie pentru speciile adaptate climatic la noi in tara, este perioada Martie-Aprilie pana in Octombrie- Noiembrie.
Incepand cu jumatatea lunii Octombrie, inceputul lunii Noiembrie, plantele se pregatesc pentru iarna si intra in repaus vegetativ.

Repausul vegetativ este o stare temporara de inactivitate sau activitate metabolica minima a plantelor. Este practic o strategie de supravietuire a plantelor in perioadele de iarna cu temperaturi foarte scazute sau in perioadele foarte secetoase. In acelasi timp repausul vegetativ este benefic plantelor fiind o perioada de odihna si de refacere ce contribuie la longevitatea plantei.

In acesta perioada plantele nu mai cresc, nu se mai dezvolta ci conserva energie. Nevoile de hranire sunt reduse semnificativ, seva nu mai circula prin structura plantei, substantele nutritive nu mai sunt absorbite. Primele semne de apropiere a repausului vegetativ sunt: caderea completa a frunzelor la foioase, schimbarea in intesitate a culorii confierelor, de la verde intens la verde inchis maroniu.

In perioada de repaus vegetativ, toamna tarziu, chiar si la conifere( Brad, Molid, Tisa, Ienupar, etc), are loc procesul de regenerare a foliajului si nu trebuie sa va ingijorati daca anumite crengi devin maro si acele incep sa cada. In primvara mugurii noi vor imbraca din nou ramurile care acum se scutura.

Care sunt plantele de gradina ce trebuie protejate de inghet?

Desi repausul vegetativ este un proces fiziologic normal, multe dintre speciile de plante de exterior au nevoie de interventia noastra pentru a le proteja peste iarna si a rezista inghetului si temperaturilor foarte scazute.

Sunt considerate plante rezistente la ger, plantele care rezista la temperaturi de pana la 2 grade Celsius, temperatura considerata a fi de inghet usor. Cand temperaturile scad sub 0 grade celsius avem de a face cu inghetul sever.

Este important sa nu incepem protejarea plantelor prea devreme. In cazul in care crestem temperatura in jurul plantei cu ajutorul ambalajului, ea va incepe sa vegeteze si la primul frig mai puternic va ingheta.
Incepem sa protejam plantele cand temperaturile scad sub 0 grade celsius si scoatem ambalajele de protectie in primvara, cand temperaturile devin predominant pozitive.

In cazul in care plantele din gradina ta, nu sunt rezistente la inghet sever, protejeaza-le folosind materiale, care sunt facute sa impiedice inghetarea tulpinilor si frunzelor. De asemenea se monteaza tutori si puncte de sprijin pentru a ajuta plantele sa reziste poverii zapezii.

Mai jos sunt enumerate speciile de plante care desi se prind si se dezvolta bine in clima nostra, rezista mai greu la inghet sever si trebuie ajutate, protejate sau adapostite.

• Plante cu bulbi

Inainte de primul inghet, dezgropati plantele cu radacina de tip bulb, tuberculi si rizomi. Acestea trebuie curatate de pamant si asezate pentru cateva saptamani intr-un loc mai cald, uscat si aerisit. Dupa ce radacinile se usca le puteti depozita in vase aerisite. Nu necesita udare insa trebuie verificate o data pe luna si indepartate toate semnele de mucegai.
Plante cu bulb, tuberculi si rizomi care nu rezista la inghet: Galdiole, Dalii, Begonii, Cana.

• Plante perene

Daca aveti in gradina plante perene care nu rezista inghetului, le puteti muta in ghivece pentru a le adaposti in casa. Primavara, dupa ce inghetul a trecut, le puteti aduce inapoi in gradina, in aer liber.
Plante perene sensibile sau care nu rezista la inghet: Crizantemele, Agave Americana, Agapanthus, Planta curry (Helichrysum italicum), Citronella (Pelargonium citrosum), Leandrul, Laurul/Trompeta îngerilor(Brugmansia), Bougainvillea, Abutilonul, Callistemonul, Cassia si Citricele, Pomul de aur (Aucuba japonica), Aloe Vera.

• Foioase

Cateva dintre speciile de arbori si arbusti foiosi sensibili la inghet sunt enumerate mai jos. In cazul unor ierni mai usoare unele dintre specii pot rezista si fara protectie insa cel mai sigur este sa le protejam.

• Plante vesnic verzi – conifere – rasinoase

Plantele vesinic verzi, coniferele si rasinosele care isi pastreaza foliajul peste iarna, pot suferi pagube insemnate din cauza zapezii care se aseaza in cantitati mari. Zapada trebuie indepartata imediat, cat este afanata. Daca aceasta operatiune de intretinere, foarte importanta, este amanata, ramurile se ingreuneaza foarte mult si se pot rupe. Greutatea zapezii poate rupe chiar si trunchiul plantei, provocand pagube iremediabile. Zapada poate fi idepartata de pe coroana plantei folosind o paleta evantai sau o grebla de plastic flexibila.

Plantele Topiary (formele globulare, columnare sau piramidale), foioase cu frunze persistente sau rasinoase, pot de asemenea sa sufere din cauza poverii zapezii. Aceste plante tip Bonsai sunt predispuse la dezbinarea formelor si ruperea ramurilor, pot fi protejate prin legarea coronamentului. Legarea coronamentului se face cu sfoara de la radacina spre varf insistand in punctele in care planta are nevoie de sustinere.

Se acorda o atentie deosebita exemplarelor tinere sau plantate in urma cu 1-2 ani. Se acopera la radacina cu un strat gros de frunze pentru a preveni evaporarea apei. Se inveleste coroana cu materiale protectoare.

Anumite specii de plante vesinic verzi rezista mai bine inghetului daca au coroana impachetata si protejata, fiind sensibile la soare si vanturile iernii care deshidrateaza planta.
Specii de plante vesnic verzi sesibile la inghet: Chamaecyparis, Cedrul, Thuja, Pinul de Norfolk (Araucaria heterophylla), Chiparosul.

• Plante acvatice

Plantele acvatice trebuie de asemenea protejate de inghet. Lotusul si liliacul de apa trebuie mutate mai adanc, la aproximativ doi metri. Exemplarele mai mici, care nu rezista la adancime, trebuie scoase din apa. Se indeparteaza frunzele care s-au ingalbenit si apoi se depoziteaza planta intr-un recipient cu nisip umed, in loc intunecat si racoros. Nuferii de balta se scot si se pun intr-un sac de plastic, la loc racoros, ferit de lumina si se tin pana primavara, cand se pun înapoi în apa.
Cum pregatim gradina pentru iarna?

Incepand cu sezonul rece, Octombrie- Noiembrie, plantele se uda mai rar, o data pe saptamana pentru a mentine solul umed la suprafata, reavan, insa nu imbibat cu apa. In cazul in care iana este saraca in zapada si precipitatii, in zilele cu temperaturi peste 0 grade celsius, plantele pot fi udate cu o cantitate redusa de apa.

Cativa pasi pentru a pregati gradina pentru iarna

• Dupa primul inghet se imprastie in gradina un strat generos de ingrasamant. Acesta are rolul de a mentine temperatura constanta, protejand plantele. Asteptati inghetul pentru ca rozatoarele sa nu isi fac cuib in materialul organic imprastiat.
• Se taie tulpnile uscate ale plantelor perene pana la nivelul solului dupa primul inghet, pentru a inlatura ouale daunatorilor sau sporii purtatori de boli. Se aplica ultimele tratamente cu fungicide si instecticide.

• Plantele sensibile la inghet, se impacheteaza cu materiale protectoare, se inmovilesc cu paie, scoarta de copac, rumegus, frunze sau ace de conifere in jurul radacinilor si la baza lor.
• Se imprejmuiesc trunchiurile fragile ale copacilor tineri cu plasa de sarma sau alte produse de acest gen pentru a-i feri de rozatoare. Există vopsele cu rol de protectie pe timpul iernii ce conţin substante care tin departe aceste mici mamifere.
• Se tunde si se fertilizeaza gazonul pentru iarna.
• Plantele trebuie protejate de sarea care se foloseste iarna pentru a dezgheta trotuarele si aleeile. Aceasta este foarte daunatoare pentru plante, mai ales pentru specii ca marul ornamentali (Malus spp.), brazii, molidul alb (Picea glauca) sau diferitele soiuri de tisa (Taxus spp.). Se poate folosi un gard protector langa trotuar din placi de plastic care pot proteja spatiul de patrunderea stropilor de apa sau de zapada din strada, astfel ferim plantele mai sensibile de substante care le-ar dauna.

Cum impachetam plantele? Ce materiale folosim?

Orice materiale folositi pentru acoperirea si impachetarea plantelor, acestea trebuie sa fereasca planta de inghet si sa asigure eliminarea condesului din zilele mai calduroase.

Materiale de protectie care se pot folosi sunt: panza de iuta(sau de sac), folie si materiale geotextile speciale pentru protejarea plantelor, folie de plastic perforata, folie de plastic cu bule de aer, paie uscate, coceni, frunze uscate, cetina, crengi de conifere.
Se monteaza tutori si puncte de sprijin pentru a ajuta plantele sa reziste poverii zapezii si a ambalajelor de protectie.
Se instaleaza parazapezi acolo unde este necesar, mai ales în jurul tufisurilor. Deasupra lor vor fi puse prelate geotextile sau tesături din iuta.

Daca in gradina exista plante tinere de dimensiuni mici, acestea pot fi protejate acoperindu-le cu un strat nu foarte gros de frunze sau crengi de conifere.
Atunci cand legati planta si impachetati, restarangeti ramurile intr-o pozitite cat mai naturala, fara a le forta si dati ansamblului o forma conica pentru ca precipitatiile sa se scurga usor la baza plantei.

Cum protejam plantele in ghivece iarna?

Ghivecele in special, sunt sensibile la inghet din cauza ca radacinile acestora îngheata mult mai repede decat cele ale plantelor cu radacinile dezvoltate in pamant.
Exista multe specii de plante si conifere vesnic verzi care rezista peste iarna afara in ghivece, daca ghivecele sunt destul de mari si sunt protejate. Este de preferat sa nu transvazam plantele toamna, se completeaza doar cu pamant în ghiveci, în cazul în care nu au suficient.

Ghivecele de teracota se pot sparge iarna daca nu sunt de calitate(bine arse) sau daca sunt amplasate direct pe pamant unde se mentine umiditatea. Se produce clasica situatie in care apa la inghetare isi mareste volumul apar crapaturi in ghivece putand chiar sa se sparga. La aceasta se adaga si faptul ca gerul poate ingheta integral un ghiveci cu tot ce contine daca este mai mic de 50 cm diametru si de cele mai multe ori este. Prin umare este foarte important sa protejam ghivecele.

Fie ca este folie de plastic, material termoizolant, panza de iuta(de sac) sau daca ne permite forma ghiveciului chiar cu poliester expandat, protectia trebuie aplicata daca dorim o planta sanatoasa in primavara. Se aseza sub ghivece picioare de lemn sau din polistiren pentru ca ghiveciul sa nu faca priza cu pamantul inghetat.

Daca ghivecele de la exterior, au o termoizolatie pe interior, nu mai trebuie protejate. Sunt de altfel rezistente ghivecele din polistiren, plastic, fibra de sticla, lemn, beton.

Daca mutam plantele in interior trebuie sa avem in vedere:

- Trebuie sa indepartam frunzele cazute, pe cele uscate si bolnave, precum si partile lemnoase moarte. Daca pe planta se identifica paraziti trebuie tratata.
- Plantele se aseaza in interior initial in zone de adaptare, in balcon, in holuri racoroase si apoi se aduc la temperatura la care vor ramane toata iarna.

In ceea ce priveste gradina de interior iarna, urmatoarele specii va pot infrumuseta casa sau sera pe timpul iernii.
Plante decorative de iarna:

Care sunt perioadele recomandate pentru plantare?

In general perioada ideala pentru plantare este aceea in care plantele se afla in afara sezonului de vegetatie.

Sezonul de vegetatie este intervalul de timp in care plantele sunt active si se realizeaza procesul de asimilatie clorofiliana, respectiv plantele se afla in una din urmatoarele etape: înmugurirea, înfrunzirea, înflorirea, fructificarea, coacerea, diseminarea semințelor, pierderea aparatului foliar.

Durata sezonului de vegetatie si a etapelor anuale de dezvoltare a  plantelor (fenozelor) difera de la o specie la alta si de la un teritoriu la altul in functie de altitudine si latitudine.  In general perioada de vegetatie pentru speciile adaptate climatic la noi in tara este perioada Martie-Aprilie pana in Octombrie- Noiembrie.

Este necesar ca plantarea sa se faca in afara sezonului de vegetatie ( primavara devreme si toamna tarziu) doar daca se achizitioneaza plante cu radacini nude, radacini goale, fara pamant.

Plantarea in sezonul de vegetatie  se poate face fara probleme pentru plantele cultivate(repicate) in ghivece, containere sau  plante cu balot compact, mare si bine impachetat in plasa de iuta sau sarma.

Daca plantati in perioadele de canicula si seceta  este absolut necesar sa acordati o atentie deosebita udatului.

Plante cu radacini goale, nude, fara pamanat

Este necesar ca plantarea sa se faca in afara sezonului de vegetatie ( primavara devreme si toamna tarziu).

Plantele cu radacini goale trebuie plantate cat de repede posibil. Daca din anumite motive aceste nu pot fi plantate imediat, radacinile plantelor trebuie acorperite astfel incat aerul sa nu patrunda si sa le usuce. Plantele pot fi tinute in locuri racoroase(beci, subsol, magazie) cu radacinile bine acoperite cu rumegus umed sau paie ude sau pot fi pastrate in vase cu apa. Daca perioada pana la plantare este mai mare de cateva zile este indicat sa sapati o groapa intr-un loc umbros si ferit de vant si sa le ingropati provizoriu, grupate, doar acoperind radacinile cu pamant.

Plante la ghiveci sau plante cu balot

Plantarea se poate face in orice perioada a anului exceptand lunile de inghet. Plantele in ghivece sau la balot trebuie udate zilnic in perioadele calduroase, mentinadu-se o umiditate constanta.

Rata de prindere pentru plantele cultivate in ghivece este in general de peste 90%. Plantele crescute in ghiveci sunt repicate de mai multe ori fiind mutate din ghivece mai mici, in ghivece mai mari in functie de creste, astfel incat radacinile sa nu fie niciodata sectionate si afectate.  Balotul este apoi  scos in intregime din ghiveci si radacinile isi continua cresterea in voie, adaptarea in noul sol fiind facila, rapida si sigura. Procesul  mai lung, mai dificil si mai costisitor justifica diferenta de pret intre plantele scoase din pepiniera in afara sezonului de vegetatie  pentru a fi transplantate pentru prima data si plantele cultivate in ghivece.

Locurile potrivite pentru plantat

Atunci cand alegeti locul de plantare trebuie sa tineti cont de urmatoarele criterii:

• necesitatile speciei respective: expunerea la soare, semi-umbra sau umbra, calitatea solului.
• Este de altfel foarte important sa luati in considerare dimensiunea plantei la maturitate si ritmul de crestere. Multe specii pot fi controlate ca forma si dimensiune prin tundere insa este indicat sa nu plantati specii care ating dimensiuni mari, foarte aproape ( 50cm-1m) de  ziduri, garduri, zone cu pavaj, constructii de orice fel.
• Atunci cand plantati in grupuri, trebuie sa luati in considerare si o distanta suficienta intre o planta si alta, pentru a asigura fiecareia conditiile optime necesare unei dezvoltari sanatoase.
• Trebuie respectate reglementarile  legale cu privire la distantele minime de plantare fata de proprietatile si drumurile publice.

Cum plantam corect?

La orice plantare este indicat sa alegeti mai intai locul potrivit, sa masurati cu o ruleta balotul sau ghiveciul, sa sapati groapa la dimensiunea necesara, sa afanati si fertilizati pamantul, sa udati generos peretii locului sapat si apoi sa pregatiti plantele, indepartand ghivecele sau ambalajele balotului.

Este foarte important sa nu ingopati plantele mai mult decat au fost ingropate initial. Urmariti cu atentie punctul pe tulpina pana la care balotul a fost acoperit initial cu pamant si pastrati acest nivel.

Dupa plantare udati generos plantele abia fixate.

Plante in ghivece

Ghivecele trebuie indepartate astfel incat balotul sa nu fie sfaramat, evitand desprinderea pamantului de pe radacinile plantei. Daca ghiveciul nu iese cu usurinta si daca dimensiunea plantei va permite, este mai usor sa culcati ghiveciul orizontal la nivelul solului si sa presati apasand cu piciorul containerul de jur imprejur.  Daca nu reusiti nici in acest mod, este indicat sa taiati ghiveciul cu o foarfeca sau un cutit pentru a nu sfarama balotul. In cazul in care radacinile au crescut  prin gaurile de scurgere ale ghiveciului, le puteti taia cu o foarfeca. Veti incuraja astfel crestere si regenerarea lor.

Sapati o gropa cu aproximativ 20-40 centimetri mai mare decat  ghiveciul sau balotul plantei si presarati un strat de 10-15 centimetri de pamant afanat fertil pe fundul gropii.

Asezati  balotul in groapa fara a acoperi planta mai mult decat a fost ingropata initial, fara a ingropa parti din tulpina sau frunze.  Acoperiti spatiile ramase cu pamant, batatorind treptat si foarte bine pamantul pentru a impiedica patrunderea aerului la radacina. Tasarea solului se face mai greu daca pamantul este foarte umed, fiind indicat sa evitati plantarea in zilele cu ploaie abundenta.

Deasupra pamantului bine batatorit, se mai aseaza un strat de cativa centimetri de pamant afanat pentru a ajuta la retinerea umezelii in sol.

Plante la balot

Pentru ambalarea si invelirea plantelor extrase cu balot se folosesc in general materiale si ambalaje biodegradabile cum ar fi panza sau tesatura de iuta, plasa de sarma. In acest caz materiale care sustin balotul pot fi ingopate cu tot cu balot, fiind suficient sa le sectionati din loc in loc cu o foarfeca.

Daca balotul este insa impachetat cu materiale nedegradabile sau greu degradabile, plastic, rafie sau orice derivat, este indicat sa asezati balotul in groapa si apoi sa trageti sau sa taiati cu grija ambalajul, indepartandu-l  fara a sfarama balotul si a deranja radacinile.

Pentru plantele cu balot compact, bine legat, se respecta aceleasi reguli  si etape ca la plantarea plantelor crescute in ghivece.

Plante cu radacini nude

Este necesar sa  efectuati mocirlirea si fasonarea radacinilor. Reinoiti taieturile radacinilor  si hidratati-le introducandu-le in apa (daca planta nu a fost pastrata in apa pana la momentul plantarii).

Sapati o gropa cu aproximativ 10-20 centimetri mai mare decat  voumul radacinilor si presarati un strat de 10-15 centimetri de pamant afanat fertil pe fundul gropii. Este indicat sa adugati si 3-5 Kg mranita, gunoi de grajd fermentat (cel putin doi ani).

Asezati radacinile in groapa  intr-o pozitie cat mai naturala, fara a le presa si acoperiti spatiile goale dintre radacini cu pamant sfaramat marunt si afanat batatorind treptat si foarte bine pamantul pentru a impiedica patrunderea aerului. Deasupra pamantului bine batatorit, se mai aseaza un strat de cativa centimetri de pamant afanat pentru a ajuta la retinerea umezelii in sol. Nu ingropati planta mai mult decat a fost ingropata initial.

In primul an de la plantare trebuie sa acordati o atentie sporita plantelor. Este necesar sa udati cu reguaritate plantele, in general o data la doua zile sau chiar in fiecare zi, in perioadele secetoase si de canicula.

In aceasta perioada de adaptare, veti observa mai putine transformari ale plantei la suprafata solului, cresterile avand loc in sol, la nivelul radacinilor. In urmatorul an, odata adaptate si bine inradacinate, plantele vor avea cresteri semnificative capatand un aspect din ce in ce mai sanatos si viguros iar nevoile de intretinere scad.

De se usuca Tuia?

Surplus de apa

Verificati dealtfel ca plantele sa nu fie intr-un sol foarte umed si greu, pentru ca in cazul asfixierii radacinilor si a surplusuui de apa, simptomele sunt similare. In acest caz incercati sa imbunatatiti calitatea pamantului prin aport de turba.

Perioada de adaptare dupa plantat

Pentru a se dezvolta armonios si a creste vizibil, planta are nevoie de timp sa dezvolte o radacina puternica. In primul an de la plantare se intampla sa apara din loc in loc, pe coroana plantei, mici crengute uscate. Acestea se pot usca, ingalbeni, brunifica din cauze fiziologice, se pot rupe din cauza vantului sau pot aparea din cauza variatiilor mari de temperatura de la o perioada scurta la alta. Ramurile uscate trebuie curatate sau tunse cu regularitate pentru a lasa plantei posibilitatea sa se regenereze.
Dealtfel boala nu trebuie confundata cu procesul fiziologic natural de cadere a frunzelor solzoase si crestere a lasatarilor noi. Acest proces se produce in special in partile imbatranite ale plantei si in partile umbrite din interiorul coroanei unde lumina nu poate sa patrunda. Cand sunt plantate langa ziduri de beton plantele de Thuja isi modifica aspectul si verdele intens datorita caldurii puternice si a insolatiei.
Odata excluse cauzele lipsei de apa sau a excesului de apa, putem merge mai departe pentru a cauta o posibila boala sau atacul unor daunatori.

Boli

Este foarte important sa examinati cu atentie ramurile pentru a va asigura ca planta nu este afectata. Atat Thuja cat si alte conifere cu structura foliajului solzoasa, asemanatoare cu Thuja, precum speciile de Chamaecyparis, Juniperus, pot fi afectate de patogeni care usuca ramurile si duc treptat la uscarea completa si ireversibila a plantelor.
In general aceste specii sunt rezistente dar instalarea bolilor poate fi favorizata de: plantarea necorespunzatoare (perioada nepotrivita plantarii, distanta mica intre plante, conditii de sol improprii), variatii mari de umiditate a solului, variatii mari de temeperatura sau administrarea necorespunzătoare de ingrasaminte chimice.

Bolile cele mai daunatoare si frecvente intalnite la Thuja sunt:

• Berckmann’s Blight – Necrozarea ramurilor din exterior spre interiorul coroanei.
• Cercospora Needle Blight - Uscarea ramurilor din interior spre exteriorul coroanei.
• Kabatina blight ­- Uscarea provocata de ciuperca Kabatina Thujae
• Keithia blight – Uscarea provocata de ciuperca Didymascella Thujina.

Boala este cauzata de ciuperca fitopatogena (Seimatosporium berckmansii) ce produce distrugerea ramurilor plantelor de Thuja si afecteaza de asemenea speciile de Juniperus si Chamaecyparis.

Simptome

Infecția se instaleaza pe ramurile tinere si se extinde apoi pe ramurile mai batrane (de la varfuri spre interiorul ramurii). Se poate observa prin schimbarea culorii varfurilor solzoase ale ramurilor de la culoarea verde la maro roscat. In septembrie, cand patogenul fructifica, sporii sunt dispersati de ploi, insecte, vant si intra in crapaturile scoartei unde ierneaza. In primavara sporii formati sunt dispersati si produc noi infectii. Acestia ataca ramurile provocand uscarea lor severa, care duce in final la uscarea plantei.

Combatere si tratamente

Pentru a preveni aparitia bolii se pot avea in vedere urmatoarele:

• Se evita variatiile mari de umiditate a solului prin udarea in mod regulat dimineata sau seara, evitand in acelasi timp excesul de apa. Exemplarele plantate in anul curent se uda constant ( la 2 zile ) dar nu in exces, pentru a incuraja dezvoltarea sistemului radicular în adancime. Aplicarea de ingrasaminte chimice specifice se face in perioadele de crestere.
• Se vor efectua tratamente si lucrari de igienizare inca de la aparitia primelor semne de boala. Se efectueaza un tratament pentru distrugerea fructificatiilor patogenului pentru e evita dispersarea, apoi se taie ramurile uscate si se scutura bine planta. Ramurile brunificate cazute pe sol se aduna si se ard cel tarziu pana la sfarsitul lui iunie, înainte ca ele să devina sursa de infectare a arborelui.

Tratamente

Tratamentele se aplica la constatarea simptomelor de boala, indiferent de perioada sau preventiv respectand urmatoarea schema de tratament:

 

II. Cercospora Needle Blight - Uscarea ramurilor din interior spre exteriorul coroanei.

Boala este provocata de patogenul Cercospora sequoiae  care produce uscarea ramurilor la speciile de Thuja dar si la plantele de Juniperus spp. si Chamaecyparis spp.

Simptome

Uscarea plantei porneste de la baza trunchiului din interiorul coroanei spre varful ramurilor. Boala se instaleaza pe ramurile batrane, mature si se extinde apoi spre ramurile mai tinere si lastarii noi. Frunzele afectate devin galbene apoi maro brun, se sfarama si cad pe sol ducand la distrugerea plantei prin uscarea completa a ramurilor.

Combatere si tratamente

Este necesar sa controlati periodic plantele in interiorul coroanei spre tulpina, pentru a despista din timp eventualele infectii si a aplica de urgenta tratamentele necesare.
Deoarece infectiile apar initial la baza tulpinii, in interiorul coroanei plantelor,  boala este depistata de cele mai multe ori intarziat si astfel se produc infectii secundare care slabesc si debiliteaza planta si mai mult. Pentru a preveni aparitia bolii se evita plantarea in perioadele de vegetatie, in perioadele de seceta si canicula, se pastreaza distanta corespunzatoare intre plante.

Tratamente

Tratamentele se aplica imediat la constatarea simptomelor de boala, indiferent de perioada.
In general tratamentele se aplica dupa cum urmeaza:

Distanta dintre un tratament si urmatorul este in general de 5-7 zile. Instructiunile de folosire specifice sunt prezentate pe prospectul substantelor fungicide si trebuie respectate.

Inainte de efectuarea tratamentului se scutura bine plantele si se spala in interiorul coroanei cu jet de apa. Ramurile cazute pe sol (sugeram scuturarea plantei direct pe o folie) se aduna si se ard pentru a evita raspandirea si reinfectarea din fructificatiile patogenului.

Pentru ca solutia de tratament sa ajunga la tulpina si la ramurile din interiorul coroanei, se recomanda imbaierea generoasa a plantei cu solutia de tratament.

 

III. Kabatina thujae – Uscare de tip Kabatina

 

Simptome

Boala este cauzata de patogenul Kabatina thujae. . Boala provoca distrugerea plantelor de Thuja si afecteaza mult mai grav speciile de Juniperus si Chamaecyparis (Kabatina juniperis).

In lunile aprilie si mai cand patogenul fructifica, sporii  sunt raspanditi de insecte, vant si ploi si acestia pot patrunde in leziunile ramurilor, in crapaturile scoartei, raspandindu-se apoi in structura  intregii plante. Patogenul ierneaza in tesutul plantelor infectate.

Simtomele bolii apar abia in primavara urmatoare infestarii si se pot observa chiar inainte de pornirea plantelor in vegetatie. Fungii sunt produsi sub epiderma la sfarsitul iernii si erup pe epiderma plantei in lunile Februarie-Martie cand se pot observa si primele simptome ale bolii.

Patogenul ataca in mod frecvent tesuturile si cresterile de anul trecut, ciuperca fiind mai putin capabila sa atace lastarii noi cu tesut sanatos. Tesutul atacat se ingalbeneste sau se inroseste si apoi devine maroniu, se brunifica se usuca si cade de pe planta la sfarsitul lunii Mai, inceputul Iunie. Decolorarea incepe din varful dinspre baza ramurii si se intine pe o lungime de aproximativ 5 centimetri. Analizand in detaliu ramurile galbene, la baza zonei decolorate se pot observa perne sau puncte negre- gri unde se instaleaza fructificatiile patogenului.

Combatere si tratamente

 Pentru a preveni aparitia bolii se pot avea in vedere urmatoarele:

• Plantarea la distante corespunzatoare (fata de alte plante, ziduri sau borduri) si de preferat in afara perioadelor caniculare.
•  Fertilizarea corespunzatoare si imbogatirea solului.
• Se evita tunderea plantelor pe timp umed si astfel crearea unor zone, rani pe unde pot patrunde patogenii.
• Se evita irigarea prin aspersiune, udarea excesiva si neregulata. Irigarea se face de preferat dimineata. Irigarea seara corelata cu temperaturile mai scazute din noptile reci favorizeaza dezvoltarea si raspandirea patogenilor.

Tratamente

Tratamentele se aplica la constatarea simptomelor de boala, indiferent de perioada sau preventiv respectand urmatoarea schema de tratament:

Inainte de efectuarea tratamentului, se tund ramurile afectate iar cele cazute pe sol (sugeram scuturarea plantei direct pe o folie) se aduna si se ard pentru a evita raspandirea si reinfectarea din fructificatiile patogenului.

Unele dintre cele mai eficiente fungicide pentru combaterea infectiilor cu fungi si bacterii la Tuia sunt fungicidele pe baza de cupru. Acestea se pot achizitiona  din magazinele specifice sau pot fi comandate pe internet. Cateva fungicide de contact ce pot fi aplicate pe conifere sunt: Champion, Funguran, Curzate Manox, Fungicid Dithane, Aliette, Zeama Bordeleza(Piatra vanata) etc. Cel mai bine insa este sa le cautati dupa substanta activa, deoarece aceste fungicide sunt periodic inlocuite sau imbunatatite.

Cateva reguli pe care trebuie sa le respectati atunci cand faceti tratamente de stropire cu fungicide:

 

• Folositi o pompa speciala pentru stopit.
• Respectati cu strictete instructiunile si dozajele de pe ambalaj.
• Folositi echipamanete de protectie specifice si respectati masurile de igena specificate pe ambalaj.
• Stropiti plantele la temperaturi de peste 5 grade celsius,  de preferat in zile cu vant scazut si posibilitati reduse de ploaie.
• Nu lasati animale de casa in preajma atunci cand stropiti.

Pentru a ajuta plantele se treaca peste perioada de boala se pot aplica ingrasaminte. Recomandat pentru conifere si pentru Tuia in special este fertilizarea cu sare amara. Aceasta aduce un aport de magneziu si sulf si are un efect realmente vizibil ajutand plantele sa isi revina.

Schemele de tratament prezentate mai sus se pot aplica preventiv pentru toate tipurile de conifere.

Daca intampinati astfel de probleme in propriile gradini, va invitam sa postati poze cu plantele afectate sau sa ne cereti sfatul pentru diagnosticare.

Daca sunteti in cautarea unor specii de conifere (Brad, Molid, Larice, Pin, Thuja, Ienupar, etc), foioase(Mesteacan, Fag, Dud, Salcie, Catalpa, Caragana, etc) sau plante cu flori, le puteti gasi in stocul nostru disponibile la mai multe dimensiuni.

Atat in magazinele noastre cat si online, veti primi asistenta si consultanta specializata in alegerea speciilor pe care le cautati. Fie ca doriti plante pe care sa le cultivati in ghivece, plante pentru balcoan sau terasa, plante Topiary, plante pentru gradini medii sau plante de dimensiuni mari, in magazinul nostru online gasiti poze reale si informatii complete privind caracteristicile, dimensiunile si modul de ingrijire pentru fiecare dintre ele.

In ceea ce priveste originea materialul dendrologic comercializat, acesta este atat importat cat si produs in serele proprii.

Plantele sunt aclimatizate, sunt cultivate la standarde europene din seminte sau butasi si sunt repicate de mai multe ori. Fiind repicate in ghivece acestea pot fi plantate pe tot parcursul anului.

In baza conditiilor contractuale plantele beneficiaza de garantie pe perioada primului sezon de vegetatie.

Mai jos poze cu speciile de plante disponibile in stocul nostru: